Tocmai ce mă întrebam zilele trecute: „Cine naiba mai e interesat de handbal într-o țară prinsă până peste cap cu treburile politice, o țară împărțită din nou în răi și buni, în proști și deștepți, o țară înveninată de rivalități minuscule, cărora le dăm însă atât de multă importanță?”.
Și totuși am constatat că sportul în general, handbalul în special în aceste zile, reprezintă pentru mulți refugiul de un cotidian tot mai bolnav. Departe de rivalitățile politice și de intrigile decupate parcă din nemuritorul Caragiale, o mână de fete scrie istorie. A câta oară?!
Naționala feminină de handbal a României a învins Croația, fără probleme, și s-a calificat în grupele principale ale Campionatului European din Suedia. Cu o Cristina Neagu absolut strălucitoare. Din nou!
Iar aseară! Aseară, România a mai adunat o bilă albă în rivalitatea istorică dintre ea și Ungaria. La nivel de handbal, de sport, nu de politică, să fim bine înțeleși!
Fetele lui Ambrosio José Martín Cedres, spaniolul care joacă rolul de Moș Crăciun pentru handbalul românesc în acest sfârșit de an, au făcut iarăși un meci mare. Atât de mare, încât e greu să găsești superlative. Ce mai e de zis după 29-21 cu Ungaria? 29-21, da, nu e nicio greșeală, acesta a fost scorul final! România e pe „doi” în clasamentul Grupei a II-a principală de la Campionatul European de handbal din Suedia, adică pe un loc ce îi asigură prezența în careul de ași al competiției și dreptul de a se bate pentru medalii!
Mâine, marți, 13, știu, e ziua aia cu „ceasurile rele”, naționala noastră dă piept cu Cehia. Va fi mult mai greu decât până acum. Dar fetele știu cel mai bine acest lucru. Iar după Cehia urmează Danemarca, echipă care aseară a pierdut în fața Norvegiei.
Să lăsăm politica și să le ținem din nou pumnii fetelor lui Ambrosio Martín, omul ăsta care, pentru ce a făcut în puținul timp petrecut pe banca primei reprezentative, ar merita, apropo de politică (!), un loc în parlamentul României.
Baftă, fetelor!
foto: http://swe2016.ehf-euro.com